g7+ ne’ebé Timor-Leste prezide apoia G20 ne’ebé Austrália prezide iha ninia kompromisu atu tulun nasaun sira ne’ebé iha hela dezenvolvimentu nia laran iha matéria fiskál

Ministru Estadu no Prezidénsia Konsellu Ministru no

  Porta-Vóz Ofisiál Governu Timor-Leste

 

Díli, loron 3 fulan Maiu tinan 2014

g7+ ne’ebé Timor-Leste prezide apoia G20 ne’ebé Austrália prezide iha ninia kompromisu atu tulun nasaun sira ne’ebé iha hela dezenvolvimentu nia laran iha matéria fiskál


Timor-Leste maka sai hanesan prezidente g7+ nian, ne’ebé kompostu husi Nasaun frájil no afetadu husi konflitu hamutuk 18 inklui 24% husi Estadu Afrikanu sira. Ba dala uluk iha istória maka nasaun hirak ne’e iha lian globál no ida de’it hodi ema hamutuk millaun 1,5 ne’ebé moris iha situasaun konflitu no frajilidade nia laran. Estadu membru sira husi g7+ no sira nia parseiru dezenvolvimentu sira, inklui Austrália, aprova ona “New Deal” ida iha tinan 2011, iha Fórun Nível Aas Dahaat ba Efikásia Husi Ajuda, ne’ebé hala’o iha Busan, iha Repúblika Correia. New Deal ne’e define área prioritária sira ba dezenvolvimentu hamutuk lima, ho títulu Metas sira husi Konstrusaun Pás no Estadu nian, inklui rejime fiskál hirak ne’ebé sólidu, sai hanesan prioridade fundamentál ida ba g7+ ba konstrusaun Estadu reziliente no auto-sufusiente sira.

G20 reprezenta 85% husi PIB mundiál no liu husi 75% husi komérsiu globál. Membru sira G20 nian mai husi nasaun oinoin no inklui, Argentina, Austrália, Brasil, Canadá, China, França, Alemanha, Índia, Indonésia, Itália, Japão, República da Correia, México, Rússia, Arábia Saudita, África do Sul, Turquia, Reino Unido, Estados Unidos e União Europeia. G20, ne’ebé Austrália prezide, iha mós área fiskál hanesan área ida husi área prioritária sanulu ne’ebé iha.

Iha fulan Fevereiru, G20 reafirma sira nia kompromisu globál iha:

1. Aborda evazaun fiskál, liuliu, erozaun husi baze tributária no transparénsia kona-ba lukru atu garante katak lukru hirak ne’e tributadu iha fatin ne’ebé atividade ekonomia nian ne’e hala’o bá.

2. Promove transparénsia fiskál internasionál no partilla globál kona-ba informasaun atu kontribuinte sira ho investimentu offshore kumpre sira nia obrigasaun fiskál doméstika sira.

3. Garante katak nasaun sira ne’ebé iha hela dezenvolvimentu nia laran hetan benefísiu husi ajenda tributária G20 nian, liuliu iha relasaun ho fahe informasaun ba malu.

Iha Cidade do México, iha fulan kotuk, hala’o ona Sorumutuk Nível Aas Dahuluk nian kona-ba Parseria Globál ba Kooperasaun ba Dezenvolvimentu Efikás (GPEDC, iha lian Inglés) GPEDC sai hanesan marka boot ida iha mudansa husi “ajuda” ba “kooperasaun”.

Ministra Negósius Estranjeirus Austrália nian, Julie Bishop, reprezenta G20 iha diskusaun plenária ho tema “Parseria ba Tributasaun Efetiva no Mobilizasaun Nasionál ba Dezenvolvimentu”. Tema ne’e inklui dokumentu baze nian ida ne’ebé temi katak “presu husi transferénsia ne’ebé la konveniente, maske la’os ilegál, bele reprezenta gastu signifikativu ida bainhira transparénsia no responsabilidade internasionál nian tenke loke luan liután. Inkluzaun ida ne’ebé koerente no konsistente husi nasaun kiak sira iha debate no desizaun sira agora importante iha ajenda fiskál no dezenvolvimentu nian nia laran”. Julie Bishop afirma katak reforma sistema tributasaun nian ne’e sai hanesan área prioritária xave ida tanba nasaun sira ne’ebé mak iha hela dezenvolvimentu nia laran balun lakon reseita barakliu ho evazaun fiskál duké husi buat ne’ebé sira simu iha ajuda husi rai-li’ur.

Diskursu Julie Bishop nian hala’o tuir fali diskursu husi Xefe Tezouru Australianu, Joe Hockey, reprezenta G20 iha Banku Mundiál iha Washington iha ne’ebé nia refere katak “agora mundu tomak la satisfeitu ho rezultadu fiskál sira. Ita presiza hatene duni katak laiha falla entre ita ninia sistema fiskál sira no atu hatene loloos katak interkámbiu informasaun fiskál hala’o ho forma naturál. Solusaun sira tenkesér globál”.

Timor-Leste, ne’ebé prezide g7+, sente satisfeitu ho observasaun husi reprezentante australianu sira husi prezidénsia G20. Tanba dadaun ne’e Austrália no Timor-Leste daudaun ne’e iha rekursu ne’ebé sira fahe ba malu iha Tasi Timor ho fluksu reseita ne’ebé boot, Timor-Leste apoia proposta atu hahú no dezenvolve hamutuk estudu ba kazu ida kona-ba partilla informasaun fiskál sira no auditoria. Estudu ida-ne’e inklui planu asaun ida entre g7+ no G20 ne’ebé sei aprezenta iha sorumutu G20 nian ne’ebé sei hala’o iha fulan Outubru iha Brisbane, iha Austrália.

Ministru Estadu no Portavós Governu Timor-Leste nian, Agio Pereira, hateten katak “ida-ne’e hanesan tinan simbóliku ida iha ne’ebé Austrália, hanesan prezidente G20 maka reprezenta nasaun sira seluk ne’ebé dezenvolvidu liu, no Timor-Leste, nu’udar prezidente g7+ ne’ebé reprezenta nasaun sira ne’ebé vulnerávél liu, sira bele define padraun foun ida no presedente ida kona-ba envolvimentu internasionál ne’ebé di’ak iha matéria fiskál, ne’ebé bele utiliza iha ita ninia esforsu hamutuk atu hetan parseria globál hirak ne’ebé efisiente no efikás liu ba kooperasaun ba dezenvolvimentu”.

   Ba leten