Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili

Iha loron 20 fulan Maiu tinan 2026, realiza serimónia lansamentu fatuk dahuluk ba Sentru Konvensaun Internasionál, iha área antigu portu Dili, iha ámbitu komemorasaun Restaurasaun Independénsia ba da-24 no preparasaun Timor-Leste nian atu asume Prezidénsia ASEAN iha tinan 2029. 705061527 861379130351750 3870961701120765951 n 300x208 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 703307744 861379187018411 3199117510876542349 n 300x210 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 703880345 861379410351722 8937997808036158170 n 300x202 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 702245221 861379427018387 7538326337241184499 n 300x200 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 702255379 861379607018369 5897883443515142739 n 300x203 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 703076480 861379640351699 4935823793741352973 n 300x198 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 703520421 861379430351720 3324375031367297986 n 182x225 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 703954670 861384733684523 3983907138335437600 n 300x211 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 703448857 861384490351214 3418753452014126314 n 300x196 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 703136659 861384017017928 5865374072816896612 n 300x191 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 703085129 861382903684706 7819762544396736784 n 300x200 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili 703479813 861383433684653 8205030828366499552 n 300x175 Governu lansa konstrusaun ba Sentru Konvensaun Internasionál iha Dili

Serimónia ne’e sura ho prezensa hosi Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão, Vise-Prezidente Parlamentu Nasionál, Duarte Nunes, membrus Governu, Sekretáriu-Jerál ASEAN, Kao Kim Hourn, Vise-Primeiru-Ministru no Ministru Defeza Austrália, Richard Marles, antigus Ministrus Negósius Estranjeirus Indonézia nian Hassan Wirajuda no Marty Natalegawa, korpu diplomátiku, no mós konvidadu sira seluk.

Projetu ne’e, hetan ona aprovasaun iha Konsellu Ministrus iha sorumutu loron 8 fulan-abril tinan 2026, ne’ebé prevee konstrusaun infraestrutura ida ne’ebé atu uza hodi hala’o sorumutu sira ASEAN nian durante Timor-Leste nia prezidénsia ba organizasaun ne’e, inklui simeira Xefe Estadu no Xefe Governu sira, nune’e mós eventu sira-seluk ho dimensaun boot.

Sentru Konvensaun Internasionál foun ne’e sei harii iha zona antigu portu nian, iha baía Dili nia sorin, no sei inklui edifísiu prinsipál ida ho sala konferénsia, auditórius no pavillaun sira ba espozisaun. Kompleksu ne’e sei inklui mós área komplementár sira lazer no turizmu nian, inklui paseiu ida hodi la’o iha kais nia sorin, akuáriu ida, no mós espasu ida ba entretenimentu no komérsiu.

Durante serimónia ne’e, Primeiru-Ministru afirma katak projetu ne’e nu’udar rezultadu hosi vizaun Governu Konstitusionál IX nian atu prepara Timor-Leste ba responsabilidade rejionál ne’ebé foun. “Iha tinan 2029, Timor-Leste sei prezide ASEAN, tanba ne’e ita iha-ne’e atu hahú vizaun no kompromisu ida-ne’e”, afirma Kay Rala Xanana Gusmão.

Sekretáriu-Jerál ASEAN, Kao Kim Hourn, hato’o parabéns ba lansamentu projetu ne’e no hateten katak Sentru Konvensaun Internasionál ne’e sei sai Plataforma ida ba diálogu, parseria no integrasaun rejionál, iha ámbitu preparasaun Timor-Leste nian ba Prezidénsia ASEAN iha tinan 2029.

 

Konstrusaun ne’e prevee sei konklui iha loron 20 fulan Maiu tinan 2028.

url: https://timor-leste.gov.tl?lang=tp&p=49251