Ministru Agrikultura, Pekuária, Peska no Florestas, Marcos da Cruz, lidera inisiativa rua iha loron 9 no 10 fulan-abríl tinan 2026, iha munisípiu Aileu no Ainaru hodi promove mekanizasaun agríkola no hasa’e produsaun foos, iha ámbitu estratéjia modernizasaun setór ne’e nian.

Iha Aileu, hala’o lansamentu ba kampaña kuda hare mekanizadu iha área hamutuk ektare 17, iha aldeia Aslimhati, suku Hoholau. Inisiativa ne’e hetan apoiu hosi sistema irrigasaun ida ne’ebé harii ona iha tinan 2025, ne’ebé permite fornesimentu bee ba área agríkola sira no fasilita utilizasaun ba mákina moderna sira.
Durante atividade ne’e, Ministru mós destaka nesesidade atu hasa’e produsaun agríkola no garante sustentabilidade ai-han liuhosi introdusaun prátika agríkola sira ne’ebé di’ak-liu no mós hametin mekanizasaun. Nia mós temi kona-ba importánsia atu identifika dezafiu prinsipál sira ne’ebé agrikultór sira enfrenta hodi hasa’e produtividade no orienta produsaun ba merkadu.
Prezidente Autoridade Munisipál Aileu hato’o rekoñesimentu ba apoiu ne’ebé fó ba komunidade agrikultór sira no husu atu utiliza ekipamentus ne’ebé distribui ona ho responsabilidade, nune’e mós hametin koordenasaun entre agrikultór sira no servisus estensaun agríkola nian.
Iha Ainaru, iha loron 10 fulan-abríl, Ministru akompaña atividade ne’ebé hanesan kona-ba kuda hare mekanizadu, ho uza tratór no mákina agríkola sira seluk ne’ebé Ministériu disponibiliza. Intervensaun ne’e foka liu ba área sira ne’ebé uluk abandonadu, ne’ebé reabilita ona liuhosi regularizasaun bee-dalan no preparasaun rai ba kultivasaun.
Iha fatin ne’e, Ministru observa mós área ne’ebé prevee ona ba konstrusaun sistema irrigasaun iha Loegolo, ne’ebé ho objetivu atu apoia produsaun agríkola no asegura fornesimentu bee ba área kultivu sira. Inisiativa ne’e hanesan parte ida husi esforsu Governu nian atu reativa rai agríkola no hasa’e produsaun rai-laran, liuhosi mekanizasaun, hadi’a infraestruturas irrigasaun, no mós apoiu diretu ba komunidade rurál sira.
Atividade sira ne’e konta ho partisipasaun hosi autoridades munisipais, téknikus hosi servisus agríkolas, forsas seguransa, no mós komunidade lokál sira, inklui agrikultór no lider komunitáriu sira.