Primeiru-Ministru Defende Nesesidade atu Buka Solusaun ba País Vulneravel no Reforma Estruturál iha Konsellu Seguransa

Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão, iha loron 22 fulan-setembru tinan 2024, partisipa iha Simeira Futuru, ne’ebé hala’o iha sede Nasoins Unidas nian iha Novaiorke, ne’ebé halo diskursu ida ne’ebé makaas kona-ba nesesidade atu reforsa pás globál no reforma sistema multilaterál. Eventu ne’e hala’o durante Asembleia Jerál ONU nian ba da-79 no sura ho prezensa husi lider nulu ba nulu [dezenas] husi país sira. 461158929 396001970222804 905647094887710289 n 300x199 Primeiru Ministru Defende Nesesidade atu Buka Solusaun ba País Vulneravel no Reforma Estruturál iha Konsellu Seguransa

Iha nia diskursu, Primeiru-Ministru subliña papél independénsia Timor-Leste nian hanesan triunfu ida la’ós de’it ba povu timorense, maibé mós ba sistema internasionál, hodi destaka katak “independénsia Timor-Leste nian sai konkista ida ba povu timorense, maibé mós triunfu ida ba sistema internasionál”. 461183649 396001926889475 3317076463549534045 n 300x190 Primeiru Ministru Defende Nesesidade atu Buka Solusaun ba País Vulneravel no Reforma Estruturál iha Konsellu Seguransa

Bainhira ko’alia kona-ba dezafiu globál sira, Kay Rala Xanana Gusmão alerta kona-ba disparidade ne’ebé aumenta entre nasaun riku sira no nasaun sira ne’ebé kiak, no kritika falta hosi solusaun multilaterál sira hodi garante dame iha rejiaun oioin iha mundu “Komunidade Internasionál seidauk hetan solusaun multilaterál sira ba futuru ida ne’ebé dame ba nasaun barak iha mundu – hosi Palestina to’o Ukránia, hosi Iemen to’o Sudaun, hosi Repúblika Sentru-Afrikana to’o Repúblika Demokrátika Kongo, hosi Afeganistaun to’o Myanmar, no hosi Haiti to’o nasaun sira ne’ebé frajil no konflitu barak tebes”, nia hatete. 461158929 396001970222804 905647094887710289 n 300x199 Primeiru Ministru Defende Nesesidade atu Buka Solusaun ba País Vulneravel no Reforma Estruturál iha Konsellu Seguransa

Primeiru-Ministru mós reforsa nesesidade atu halo reforma estruturál ida iha Konsellu Seguransa ONU nian, deskreve hanesan “obsoletu, inefikás no la reprezenta realidade” no defende nesesidade atu “haluan membru permanente sira Konsellu Seguransa nian, atu nune’e bele reprezentativu no lejitimidade liu — tuir jeografia, kultura no ekonomia.” Xefe Governu mós hatutan tan katak “organizasaun internasionál ida kredivel de’it bainhira hatán ba nesesidade atuál sira no la taka an iha mekanizmu ida ne’ebé kria hodi hasoru problema sira husi kuaze tinan 80 liubá”.

Iha kontestu dezenvolvimentu sustentável, lider timoroan ne’e fó énfaze ba papél esensiál edukasaun nian hodi promove pás no prosperidade ba tempu-naruk. “Ita hatene katak lahó pás laiha kondisaun ba dezenvolvimentu. Tanba ne’e, investe iha edukasaun ita-nia foin-sa’e sira nian, mak investimentu ne’ebé di’ak-liu ba dezenvolvimentu no dame ne’ebé sustentável”, nia defende.

Atu remata nia diskursu, Xanana Gusmão lansa apelu globál ida atu promove Paktu ida ba Futuru, nia subliña katak komunidade internasionál tenke hamutuk hodi hasoru dezafiu globál daudaun ne’e no ba futuru.  “Paktu ida ba futuru ne’ebé presiza tebes — paktu reforma ida, ne’ebé haree ba futuru bazeia ba dezafiu globál sira ohin loron nian, no ne’ebé hafoun konfiansa ema hotu nian, liuliu jerasaun foun ne’ebé sei implementa”, nia konklui.

Simeira Futuru ne’e marka ho aprovasaun Paktu ba Futuru no ninia aneksu sira – Paktu Dijitál Globál no Deklarasaun kona-ba Jerasaun Futuru sira – dokumentu istóriku sira ne’ebé ho objetivu atu reforsa multilateralizmu no hasoru krize globál sira, hanesan mudansa klimátika, intelijénsia artifisiál no pobreza. António Guterres, Sekretáriu-Jerál Nasoins Unidas, fó saudasaun ba adosaun Paktu nian, hodi afirma katak “salva multilateralizmu hosi rai-naruk” no loke “dalan ba posibilidade no oportunidade foun sira” ba kooperasaun internasionál.

url: https://timor-leste.gov.tl?lang=tp&p=39650