Austrália no Timor-Leste hametin kooperasaun bilaterál durante vizita ofisiál Vise-Primeiru-Ministru australianu nian iha komemorasaun Restaurasaun Independénsia

Ses. 22 maiu 2026, 09:22h
704347285_853911991083578_7993371999215536178_n

Vise-Primeiru-Ministru no Ministru Defeza Austrália, Richard Marles, hala’o vizita ofisiál ida mai Timor-Leste hodi partisipa iha komemorasaun aniversáriu Restaurasaun Independénsia nian ba dala 24, ne’ebé selebra iha loron 20 fulan Maiu tinan 2026. Durante vizita ne’e, nia hala’o sorumutu ho Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão, Ministru Defeza, Donaciano da Costa Gomes “Pedro Klamar Fuik”, no membru Governu sira seluk, ho objetivu atu hametin kooperasaun bilaterál entre nasaun rua ne’e. 702255378_861378493685147_5218275840022217477_n 703474620_861378573685139_3204485606076876405_n 703065012_861415250348138_5504155074680881726_n 702241234_122212989452340135_6549906718693502546_n 705031688_861379837018346_8030455307736737867_n

Iha ámbitu vizita ne’e, Primeiru-Ministru akompaña hosi Ministru Negósius Estranjeirus no Kooperasaun, Bendito dos Santos Freitas, Ministru Defeza, Donaciano da Costa Gomes “Pedro Klamar Fuik”, no Ministru Petróleu no Rekursus Minerais, Francisco Monteiro, hasoru malu ho Richard Marles iha Palásiu Governu, Dili.

Durante sorumutu ne’e, parte rua analiza kona-ba dalan atu hametin relasaun amizade no kooperasaun entre Timor-Leste no Austrália, nune’e mós kestaun sira ne’ebé sai interese komún, inklui kooperasaun iha área defeza no seguransa, situasaun rejionál no internasionál, no mós akompañamentu ba prosesu dezenvolvimentu nasionál Timor-Leste nian.

Richard Marles espresa disponibilidade hosi Governu australianu atu kontinua apoia Timor-Leste iha área kooperasaun oioin, tuir prioridade no nesesidade nasaun nian, no mós rekoñese progresu sira ne’ebé Timor-Leste alkansa ona iha tinan 24 nia laran ikus ne’e.

Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão afirma katak "Austrália akompaña dezenvolvimentu Timor-Leste nian" no salienta katak nasaun viziñu ne’e "prontu atu apoia Timor-Leste bainhira presiza".

Richard Marles afirma mós katak nia konsidera Timor-Leste" nu’udar nasaun pasífika ida ne’ebé iha vizaun forte ba futuru" no destaka progresu sira ne'ebé alkansa ona dezde restaurasaun independénsia.

Iha vizita ofisiál ne’e, Richard Marles mós hala’o sorumutu ho Ministru Defeza hodi ko’alia kona-ba hametin kooperasaun bilaterál iha área defeza nian, inklui posibilidade asina akordu bilaterál ida atu aprofunda kooperasaun iha futuru no reforsa mekanizmu hodi defende interese komún.

Parte rua ne’e aborda mós kona-ba kooperasaun iha ámbitu  ASEAN, inklui partisipasaun hamutuk iha ASEAN Defence Ministers’ Meeting-Plus (ADMM-Plus) no iha ninia grupu servisu espesializadu sira, hafoin Timor-Leste nia adezaun plena ba ASEAN iha tinan 2025.

Durante vizita ne’e, Richard Marles fó parabéns ba povu timoroan ba komemorasaun aniversáriu Restaurasaun Independénsia ba dala 24 no reafirma kompromisu Austrália nian atu kontinua dezenvolve parseria bilaterál ho Timor-Leste.

   Ba leten