Ministrus Kultura CPLP aprova Planu Asaun 2026-2028 no estabelese prémiu literáriu iha sorumutu iha Dili

Kua. 06 maiu 2026, 16:54h
690648003_1291290523216618_7130862027822661733_n

Sorumutu Ministrus Kultura Komunidade País Lian Portugés (CPLP, sigla iha lian portugés), ba dala 14, hala’o iha loron 5 fulan-maiu tinan 2026, iha Hotel Timor, Dili, ho tema “Salvaguarda Eransa Kulturál, iha Promosaun Identidade no Sidadania iha CPLP”. Sorumutu ne'e halibur reprezentantes hosi Estadus-Membrus hodi hametin kooperasaun kulturál multilaterál no define prioridades konjunta ba setór kulturál iha espasu luzófonu.

Sorumutu ne’e hala’o iha ámbitu Prezidénsia ein-ezersísiu Timor-Leste nian ba CPLP no prezide hosi Ministru Juventude, Desportu, Arte no Kultura, Nelyo Isaac Sarmento. Sesaun abertura ne’e hetan mós partisipasaun husi Diretór-Jerál CPLP, Miguel Monteiro, ne’ebé reprezenta Sekretária Ezekutiva organizasaun ne’e nian, Embaixadora Maria de Fátima Jardim.

Durante sorumutu ne’e, ministru sira aprova ona Planu Asaun Kooperasaun Kulturál Multilaterál CPLP nian ba períodu 2026-2028, dokumentu ne'ebé sei sai matadalan ba asaun kooperasaun kulturál entre Estadu-Membru sira iha tinan rua oinmai.

Deside mós atu estabelese “Prémiu Literáriu CPLP nian: Arte hakerek iha Lian Portugés, Lian Foun sira”, ne’ebé destinadu ba eskritór sira ne’ebé foin hahú sira-nia karreira, ho objetivu atu insentiva, rekoñese no habelar talentu literáriu foun sira, atu nune’e bele promove diversidade kulturál no fortalesimentu espasu literáriu CPLP nian.

Membru CPLP sira reafirma mós  interese hodi kria Planu Indikativu Leitura ida hosi organizasaun ne’e, ho objetivu atu promove livru, leitura no asesu ba informasaun. Ba ida ne’e, propoin hodi hala’o enkontru traballu ida entre setór edukasaun no kultura no mós Institutu Internasionál Lian Portugés (IILP), ho objetivu atu define liña asaun sira ba elaborasaun planu ne’e.

Sorumutu ne’e reafirma mós importánsia hosi prezervasaun memória istórika no kooperasaun kulturál iha koñesimentu  krítiku kona-ba eskravatura, tráfiku ema hodi halo sai atan, no mós ninia konsekuénsia istórika sira, hodi nafatin respeita pozisaun nasionál sira ne’ebé foti hosi Estadus-Membrus iha forum multilaterál ne’ebé kompetente.

Husi desizaun sira ne'ebé aprova ona, ministru sira hato’o sira-nia apoiu ba kandidaturas dansa "semba" hosi Angola no dansa "xibugo" hosi Mosambike hodi tama iha Lista Patrimóniu Kulturál Imateriál Umanidade UNESCO nian.

Komisaun Patrimóniu Kulturál CPLP simu mós responsabilidade atu hala’o inventáriu ida kona-ba patrimóniu material no  imateriál hosi nasaun  lian portugés sira no dezenvolve baze dadus dijitál ida ne’ebé hamutuk. Pontu fokál kulturál  sira  mós simu knaar atu estabelese Rede Autoridade Sinematográfika no Audiovizuál  CPLP nian ida.

Iha ninia diskursu enserramentu, Ministru Nelyo Isaac Sarmento afirma katak "deliberasaun sira ne'ebé foti iha-ne'e hatudu  katak eziste vontade polítika ida ne'ebé klaru atu tau kultura, arte no patrimóniu iha sentru polítika dezenvolvimentu ita-nia Estadu nian". Ministru ne'e hatutan tan katak "desizaun sira ne'ebé foti  iha-ne'e, bele  sai realidade iha ita-nia nasaun sira, hodi hametin identidade luzófona no selebra ita-nia sidadania hamutuk".

Reuniaun Téknika ba dala 13 hosi Pontu Fokál Kultura CPLP nian, ne’ebé hala’o iha loron 4 fulan-maiu, akontese antes sorumutu ministeriál no permite atu prepara  tema no dokumentu prinsipál  sira ne’ebé aprova ona iha Dili.

 

 

   Ba leten